Cazare - Restaurant - Pensiune - Cabana - Vila - Statiunea Baile Olanesti - Valcea

Ghid turistic Baile Olanesti si imprejurimi

• Parcul National Buila – Vanturarita

Desi este cel mai mic parc national din tara, cu o suprafata de 4186 ha, constituie unul dintre cele mai salbatice areale montane din tara, un atu important fiind prezenta calcarelor, ce imprima In relief o extraordinara varietate de peisaj, cu numeroase chei (Cheile Bistritei, Cheile Pietreni, Cheile Recea, Cheile Folea), creste calcaroase (creasta principala), versanti abrupti (In special pe nord si In sectorul Vanturarita I – Claia Stramba), hornuri, ace, portaluri, vai de o rara frumusete si salbaticie, numeroase fenomene exocarstice (doline, uvale, lapiezuri) si endocarstice (avenuri, pesteri – circa 100), zone de escalada. Pe langa toate acestea, In jurul parcului, de sute de ani, s-a dezvoltat o viata monahala cu puternice influente In evolutia culturala a Tarii Romanesti si a Romaniei In general.

• Parcul National Cozia - Defileul Oltului

Situat In partea central-sudica a Carpatilor Meridionali si este format in principal din Masivul Cozia, o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratul si Masivul Doabra din Muntii Lotrului, constituind Impreuna marea unitate ecologica a Muntilor Cozia.
In partea de nord se gaseste Tara Lovistei - Terra Loystha, o vasta depresiune incarcata de istorie, cu multe localitati, organizate odinioara in vechea Tara a lui Seneslau, unde populatia continua traditiile si obiceiurile stravechi.
Fata de plaiurile intinse ale depresiunilor inconjuratoare ce au inaltimi relativ mici (500-700 m), Masivul Cozia se detaseaza net, aparand din departari ca o cetate de stanca zidita din abrupturi marginale cu contraforturi si o multime de turnuri pe margini si in interior. Astfel asezat, acest taram strabatut pe directia nord-sud de apele raului Olt prin defileul Gura Lotrului - Cozia, este constituit in Parcul National Cozia - o zona de o deosebita originalitate cu un specific aparte pastrat in decursul vremurilor, mai ales sub aspectele geologic, naturalistic si peisagistic.

• Pestera Polovragi si Cheile Oltetului

Inainte de a patrunde In depresiunea subcarpatica Polovragi, cursul Oltetului taie vestitele chei situate In amonte de localitatea Polovragi. Cheile Oltetului se desfasoara pe o lungime de circa 3,5 kilometri. La intrarea In chei, pe partea dreapta, se afla pestera Polovragi a carei lungime Insumeaza 9171 m, din care doar aproximativ 700 - 800 metri sunt deschisi pentru vizitarea de catre turisti. Tot In Cheile Oltetului se mai gaseste Pestera nr. 4 (Pestera cu Oase) - 799 metri. Accesul la Cheile si Pestera Polovragi se face foarte usor din DN 67.

• Muzeul Trovantilor - Costesti

La intrarea In comuna Costesti dinspre Ramnicu Valcea, pe partea stanga a DN 67, la altitudinea de 620 m, se afla amenajat, In aer liber, Muzeul Trovantilor. Acesta cuprinde o suprafata de 1,1 ha si este marginit la sud de Valea Nisipului, iar la est de Dealul Costestilor. Termenul "trovant" vine din limba italiana si are semnificatia de "copil gasit". In acest caz, termenul trovant indica o serie de cimentari locale In masa de roci sedimentare ce le contin.

• Valea Lotrului - Valea Latoritei

Situata pe intreaga ei lungime in cuprinsul judetului Valcea, Valea Lotrului a devenit o importanta axa turistica odata cu intrarea in functiune, in anii 1970, a Complexului hidroenergetic Lotru-Ciunget, cel mai mare complex de acest fel de pe raurile interioare din Romania, cu peste 150 km de galerii, 5 baraje si hidrocentrala Ciunget. Aceasta este situata la 140 metri adancime.
Afluent al raului Olt, Lotrul isi poarta apele din Muntii Parang, izvorand din lacul glaciar Calcescu si fiind limita intre muntii Lotru, Latorita si Capatanii.
Multa vreme o zona izolata (singurele cai de acces erau potecile ciobanesti - de abia la inceputul secolului al XX-lea s-a construit o sosea de-a lungul acestei vai), Valea Lotrului a constituit un loc de retragere pentru razvratitii vremurilor de demult. Localitatile de aici poarta numele haiducilor ascunsi in munti: Voineasa de la haiducul Voinea, Valea lui Stan etc.

Valea Lotrului incepe din dreptul orasului Brezoi, la confluenta cu raul Olt. Ea se dezvaluie cu zgarcenie, dincolo de barajul Bradisor aratandu-si adevaratele frumuseti. Soseaua este lipita de versantul sudic al vaii, in timp ce capatul lacului abia se zareste. Versantii impaduriti coboara pana aproape de lac, iar pe vreme frumoasa, crestele muntilor Capatanii si Latorita se profileaza in fundal.

• Defileul Jiului

Defileul Jiului se desfasoara pe aproximativ 30 km, Intre Bumbesti (la sud) si Livezeni (la nord), oferind una dintre cele mai spectaculoase privelisti, Jiul reusind aici sa strapunga si sa se adInceasca Intre puternicele masive ale ParIngului si VIlcanului. Defileul este strabatut de o cale ferata cu peste 30 de tunele si D.N. 66. Zona salbatica se afla la o distanta de 28 de kilometri de municipiul Targu Jiu si la 2 kilometri de localitatea Petrosani. Suprafata totala a parcului este de 11.127 hectare, marea majoritate a acesteia aflandu-se pe teritoriul judetului Gorj, 10.545 ha, iar restul revenind judetului vecin, Hunedoara (582 ha). Zona impresioneaza prin salbaticia si frumusetea extraordinara a locurilor, prin uimitoarea bogatie a florei si faunei salbatice.

• Valea Sebesului

Raul Sebes formeaza una dintre cele mai salbatice vai carpatine din Romania, impresionand prin diversitate si originalitate. Relieful, reteaua hidrografica bogata a zonei, abundenta si varietatea florei si faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebesului un loc potrivit pentru toate categoriile de turisti In toate anotimpurile.
De acest colt de rai s-au legat sufleteste personalitati ale vietii noastre literare, cum ar fi Lucian Blaga al carui spatiu mioritic se identifica cu relieful acestei zone, Mihail Sadoveanu, Ionel Pop care au imortalizat Valea Frumoasei In numeroase schite, nuvele si povestiri.
Valea Sebesului, cunoscuta in zona superioara si sub numele de Valea Frumoasei, este situata In sudul Transilvaniei, In partea centrala a Carpatilor Meridionali, In portiunea unde acestia prezinta cea mai mare latime (grupa Sureanu-Parang-Lotrului).
Raul Sebes parcurge In total o distanta de circa 93 km cu o diferenta de nivel de 2000 m, si are o suprafata a bazinului hidrografic de 1289 kmp. Pana la varsarea In raul Mures, Sebesul traverseaza trei forme de relief diferite (munti, dealuri piemontane si culoare depresionare cu terase).
Drumul de pe Valea Sebesului (acum DN67C) a fost din cele mai vechi timpuri calea de legatura Intre romanii asezati pe cei doi versanti ai Carpatilor, fiind cea mai Inalta sosea transcarpatica In Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legatura Intre Sebes si orasul Novaci din judetul Gorj.

• Tismana - Hobita

Intr-un peisaj fermecator, asemenea unui castel medieval cu bastioane la colturi, manastirea Tismana este asezata pe varf de stanca, pe muntele Starmina, Inconjurata de culmi Impadurite si stancoase, langa gura Intunecata a Pesterii Sfantului Nicodim si de sub ale carei ziduri tasneste apa, rostogolindu-se In cascada, cu o cadere de cca 40 m In raul Tismana. Celebrul calator - diaconul Paul de Alep, Impreuna cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat manastirea Tismana In iulie 1657 si mentioneaza In cartea sa, scrisa In limba araba, "Note de calatorie", printre altele: "…Intr-adevar, ea nu mai are seaman nici In aceasta tara, nici In alta, prin frumusetea locului si a asezarii, prin multimea apelor sale si Intarirea pe care o are, ajutata si de ocrotirea zidurilor sale Inconjuratoare."
Ctitorul manastirii este Cuviosul Nicodim cel Sfintit de la Tismana (1310-1406) - lui Ii apartine alegerea a arhitecturii si a decoratiunilor acesteia. Constructia din zid a fost realizata cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) si fiii acestuia Dan I (1384- 1386) si Mircea cel Batran (1386-1418).

Satul Hobita (comuna Pestisani) se situeaza In partea de nord-vest a judetului Gorj, pe drumul ce leaga orasul Targul-Jiu de localitatea Tismana. Straveche vatra de locuire, Hobita apare In documentele din veacul al XVI-lea purtand denumirea de Ohabita. Destinul acestei umile asezari cu oameni priceputi a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a stiut cu mintea si mainile sale sa Intoarca o pagina In istoria artei moderne: Constantin Brancusi. Nascut la 19 februarie 1876, marele sculptor va fi Invatat la mesterii satului, In primul rand de la tatal si bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul care, In mainile sale, capata viata. Dornic sa cunoasca lumea, care-l atragea, la 11ani fuge de acasa la Targu-Jiu, apoi la Slatina si Craiova, unde, la 22 ani, absolva, In numai patru ani In loc de cinci, Scoala de arte si meserii trecand imediat la Belle Arte din Bucuresti, ca In 1904 sa plece, pe jos, la Paris, unde lucreaza un timp In atelierul renumitului Auguste Rodin.
In 1914 are prima expozitie personala la New York, dupa care urmeaza cea mai prolifica etapa a creatiei sale, iar faima si influenta sa asupra sculpturii In lume este In continua crestere.
Se sfarseste din viata la 81 ani la Paris, cu amaraciunea In suflet ca nu i-a fost permis sa-si mai revada macar o data tara.

• Salina Ocnele Mari

Exploatarea sarii la ocnele mari s-a facut din cele mai vechi timpuri, edificatoare fiind descoperirea in aceasta zona a unui numar insemnat de topoare-ciocan de minerit apartinatoare culturilor epocii neolitice, bronzului si primei epoci a fierului.
Pe baza exploatarii rezervelor de sare de la Ocnele Mari, s-a dezvoltat o comunitate puternica, incepand inca din antichitate, pana in prezent, cand o mare parte din economia judetului depinde de exploatarea de sare de la Ocnele Mari.
Dacii creeaza de-a lungul Piraului Sarat un intreg sistem de asezari si fortificatii al carui punct nodal pare sa fie importanta asezare de la Ocnele Mari-Cosota, ai carei locuitori,probabil ca se ocupau cu exploatarea si comercializarea sarii.
Conform descoperirilor arheologice aici s-ar afla vestitul centru tribal "Buridava"
Pe la inceputul anilor 1960, un profesor din localitate, Gheorghe Mosteanu, descopera intimplator, intr-o gradina a sa din punctul Cosota, niste vase din lut ars, diferite de cele din Valea Bradului, aflata peste deal. Anunta sectia muzeului raional Valcea, si se constata acolo un mare depozit arheologic. Venit de la Facultate de Istorie a Universitatii Bucuresti, profesorul Dumitru Berciu, decide deschiderea unui santier arheologic si este suprins sa constate descoperirea unei cetati dacice vechi de peste 2000 de ani, denumita cetatea Buridava (in traducere cetatea burilor), mentionata de istoricul grec Ptolemeu in scrierile sale.
Exploatarea sistematica a zacamintului a inceput la jumatatea secolului XIX in zona Ocnita ( Salina Veche). In prima salina sistematizata ( Mina " Sf. Ioan Vechi") , deschisa la 1836 , exploatarea s- a facut in camere cu profil ogival ( ocne in forma de clopot) , avind intre camere doi stilpi de sustinere si doua puturi cu crivace. Puturile se numeau " Sfantul Ioan cel Vechi" si " Sfantul Nicolae" , salina deschisa fiind exploatata pina in anul 1895 . Mina a avut cinci camere , rambleate , incepind cu anul 1950 .
Finalizarea exploatarii in aripa de vest a orizontului +226 a permis amenajarea in subteran a unui Punct turistic . Acesta cuprinde spatii de agrement , spatii de joaca , un muzeu cu exponate care arata istoria zonei din cele mai vechi timpuri pina in prezent , nu in ultimul rind , cea mai mare biserica subterana din Romania .

• Cetatea Poienari

Pe drumul ce duce spre lacul Vidraru, se afla cetatea Poenari, una dintre resedintele lui Vlad Tepes.
Construita in secolul al-XIV-lea, cetatea se afla pe un varf de munte, la 4 km distanta de barajul Vidraru, in varful muntelui Cetatuia.
Cetatea l-a inspirat si pe Jules Verne in crearea capodoperei Castelul din Carpati cu legende povestite de o romanca despre misterioasa cetate a lui Vlad Tepes. Pentru a ajunge la cetate, vizitatorii trebuie sa urce 1480 de trepte. Insa, odata ajunsi in varful muntelui, veti constata ca a meritat efortul: de aici puteti admira privelisti superbe: Barajul Vidraru si Muntii Fagaras.

• Manastirle:

Hurezi


Govora, Iezer, Pahomie, Cozia, Schitul Jgheaburi, Arnota, Bistrita, Surpatele, Dintr-un Lemn, Polovragi, Episcopia, Cetatuia, Cuvioasa Paraschiva, Buna Vestire, Schitul Troianu, Turnu, Stanisoara

Potential Antropic: Zona etnografica Horezu-Polovragi, Ceramica de Vladesti, Maldarasti, Vidra, Vidraru, Poienari, Curtea de Arges, Casa Anton Pann, Muzeul Satului Bujoreni, Muzeul De Arta, Muzeul de Istorie, Parcul Zavoi, Casa Socoteanu

1. Parcul National Buila - Vanturarita

Cheile Folea - Olanesti
Cheile Recea
Cheile Bistritei
Cheile Costestilor
Creasta Buila - Vanturarita

2. Parcul National Cozia

Defileul Oltului
Cheile Lotrisorului
Cascada Lotrisor
Muntele Basarab

3. Valea Lotrului - Valea Latoritei

Petrimanu
Galbenu
Vidra
Cheile Latoritei
Cataractele Lotrului
Hidrocentrala Ciunget

4. Defileul Jiului

Manastirea Lainici
Calea ferata Bumbesti - Livezeni
Petrosani
Muzeul Curtisoara